acoperământ

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din a acoperi + sufixul -ământ (după coperământ).

Pronunție

  • AFI: /a.ko.pe.rə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
acoperământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acoperământ acoperăminte
Articulat acoperământul acoperămintele
Dativ-Genitiv acoperământului acoperămintelor
Vocativ ' '
  1. ceea ce servește la acoperit; (în special) acoperiș.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe