acoperire
Etimologie
Din a acoperi.
Pronunție
- AFI: /a.ko.pe'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului acoperire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | acoperire | acoperiri |
| Articulat | acoperirea | acoperirile |
| Genitiv-Dativ | acoperirii | acoperirilor |
| Vocativ | acoperireo | acoperirilor |
- acțiunea de a (se) acoperi și rezultatul ei.
- punere, așezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc.
- operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect prin depunere, pulverizare, placare etc.
- (mil.) accident de teren, pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului.
- (mil.) măsură specială de protecție care asigură anumite acțiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor.
- (fin.) posibilitatea de a face față unor obligații, unei plăți, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc.
- Acoperirea acestei sume se face eșalonat.
- (concr.) fond care asigură această posibilitate.
Sinonime
Antonime
- 1-2: dezvelire
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- A avea acoperire = a fi acoperit pentru o acțiune săvârșită conform unor indicații precise
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online