adeverință

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) adeveri + sufixul -ință.

Pronunție

  • AFI: /a.de.ve'rin.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
adeverință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adeverință adeverințe
Articulat adeverința adeverințele
Genitiv-Dativ adeverinței adeverințelor
Vocativ adeverințo adeverințelor
  1. dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe