adeverință

română

Etimologie

Din a (se) adeveri + sufixul -ință.

Pronunție

• AFI: /a.de.ve'rin.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului adeverință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	adeverință	adeverințe
Articulat	adeverința	adeverințele
Genitiv-Dativ	adeverinței	adeverințelor
Vocativ	adeverințo	adeverințelor

1. dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept.

Sinonime

• dovadă, mărturie

Cuvinte apropiate

• adevăr
• adeveri

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online