aftă

Vezi și : afta

O aftă

română

Etimologie

Din franceză aphte < latină aphtae.

Pronunție

• AFI: /'af.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului aftă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aftă	afte
Articulat	afta	aftele
Genitiv-Dativ	aftei	aftelor
Vocativ	afto	aftelor

1. (med.) bășicuță plină cu lichid opalescent, care apare pe mucoasa gurii sau a faringelui și care, prin spargere, lasă în loc o mică ulcerație.

Sinonime

• (med.) (pop.) acrum

Cuvinte apropiate

• aftoid
• aftos
• aftoză

Traduceri

ulcerație superficială, dureroasă, pe mucoasa bucală

cehă: aft (čeština) daneză: after (dansk) engleză: aphthous ulcer (English), canker sore (English), mouth ulcer (English) esperanto: afto (Esperanto) finlandeză: afta (suomi) franceză: aphte (français) m. galiciană: afta (galego) f. germană: Aphthe (Deutsch) f. greacă: άφθα (Ελληνικά) (áftha) f. islandeză: munnangursbólga (íslenska) f.

italiană: afta (italiano) f. latină: aphtha (Latina) f. maghiară: afta (magyar) neerlandeză: afte (Nederlands), aft (Nederlands) poloneză: afta (polski) f. portugheză: afta (português) f. rusă: язва рта (русский) (jázva rta) f., афта (русский) (áfta) f. spaniolă: afta (español) m. suedeză: afte (svenska) c., aftös stomatit (svenska) c.

Referințe

• DEX '98 via DEX online