afurcare
română
Etimologie
Din a afurca.
Pronunție
- AFI: /a.fur'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului afurcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | afurcare | afurcări |
| Articulat | afurcarea | afurcările |
| Genitiv-Dativ | afurcării | afurcărilor |
| Vocativ | afurcareo | afurcărilor |
- acțiunea de a afurca și rezultatul ei.
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online