albinărit

română

Etimologie

Din albină + sufixul -ărit.

Pronunție

• AFI: /al.bi.nə'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului albinărit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	albinărit	albinărituri
Articulat	albinăritul	albinăriturile
Genitiv-Dativ	albinăritului	albinăriturilor
Vocativ	albinăritule	albinăriturilor

1. ocupația albinarului; stupărit; prisăcărit; apicultură.
2. (înv.) impozit care se plătea pentru stupi, în evul mediu, în Țara Românească.

Sinonime

• 1: apicultură, prisăcărit, stupărit

Traduceri

ocupație

afrikaans: byeteelt (Afrikaans) engleză: bee-keeping (English), apiculture (English) esperanto: abelbredado (Esperanto), abelkulturo (Esperanto) estoniană: mesindus (eesti) faroeză: býfluguhald (føroyskt)

franceză: apiculture (français) f. germană: Bienenzucht (Deutsch), Imkerei (Deutsch) neerlandeză: bijenteelt (Nederlands) rusă: пчеловодство (русский) spaniolă: apicultura (español) f.