albiuță

română

Etimologie

Din albie + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /al.bi'u.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului albiuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	albiuță	albiuțe
Articulat	albiuța	albiuțele
Genitiv-Dativ	albiuței	albiuțelor
Vocativ	albiuțo	albiuțelor

1. diminutiv al lui albie; albioară.

Sinonime

• albioară

Cuvinte apropiate

• albie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online