allégresse

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din alegrece.

Pronunție

  • AFI: /a.le.ɡʁɛs/


Substantiv

allégresse f., allégresses pl.

  1. jubilare, exaltare; fericire, beatitudine
    L'allégresse publique.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse