allaient

franceză

(français)

Etimologie

Din aller.

Pronunție

• AFI: /a.lɛ/

Verb

1. forma de persoana a III-a plural la indicativ imperfect pentru aller.

Etimologie

Din allayer.

Verb

1. forma de persoana a III-a plural la indicativ prezent pentru allayer.
2. forma de persoana a III-a plural la subjonctiv prezent pentru allayer.

Sinonime

• 1-2: allayent

Omofone

• allais, allait

Paronime

• halaient, halais, halait
• hâlaient, hâlais, hâlait