allumé

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul allumer („a aprinde”).

Pronunție

• AFI: /a.ly.me/

Adjectiv

Declinarea adjectivului allumé
	Singular	Plural
Masculin	allumé	allumés
Feminin	allumée	allumées

1. (despre surse de lumină) aprins

   Un feu allumé rougeoyait au loin.

2. (despre surse de căldură) încins, înflăcărat, incendiat
3. (despre oameni) îmbătat, beat
4. (despre oameni) aglomerat, congestionat

Cuvinte apropiate

• allumage
• allumelle
• allumement
• allumer
• allumette
• allumettier
• allumeur, allumeuse
• allumière
• allumoir

Vezi și

• lumière

Substantiv

allumé m., allumés pl.

1. (pop., peior.) (om) nebun mânios, sărit

Cuvinte derivate

• allumée

Etimologie

Din allumer.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru allumer.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire