alocuțiune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză allocution < latină allocutio, allocutionis.

Pronunție

  • AFI: /a.lo.ku.ʦi'u.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
alocuțiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alocuțiune alocuțiuni
Articulat alocuțiunea alocuțiunile
Genitiv-Dativ alocuțiunii alocuțiunilor
Vocativ alocuțiuneo alocuțiunilor
  1. scurtă cuvântare ocazională.


Traduceri

Anagrame

Referințe