amarante

română

Etimologie

Din amarantă.

Pronunție

• AFI: /a.maˈran.te/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru amarantă.

---

franceză

(français)

Variante

• (înv.) amaranthe

Etimologie

Din latină amarantus < greacă antică αμάρανθος (amáranthos).

Pronunție

• AFI: /a.ma.ʁɑ̃t/

Substantiv

amarante f., amarantes pl.

1. (bot.) amarant

   L'amarante est le symbole de l'immortalité.

2. roșu-violet, amarant

Sinonime

• 1: passe-velours

Adjectiv

Declinarea adjectivului amarante
	Singular	Plural
Masculin	amarante	amarantes
Feminin	amarante	amarantes

1. roșu-violet, amarant

Referințe

• Wiktionnaire