ambuteiere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a ambuteia.

Pronunție

  • AFI: /am.bu.te'je.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ambuteiere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ambuteiere ambuteieri
Articulat ambuteierea ambuteierile
Genitiv-Dativ ambuteierii ambuteierilor
Vocativ ambuteiere ambuteierilor
  1. acțiunea de a ambuteia și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe