amvon

română

Etimologie

Din slavă (veche) amŭvonŭ < greacă antică ἄμβων (ámbōn).

Pronunție

• AFI: /amˈvon/

Substantiv

Declinarea substantivului amvon
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	amvon	amvoane
Articulat	amvonul	amvoanele
Genitiv-Dativ	amvonului	amvoanelor
Vocativ	amvonule	amvoanelor

1. construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• novam

Referințe

• DEX '98 via DEX online