anacruză
română
Etimologie
Din franceză anacrouse.
Pronunție
- AFI: /a.naˈkru.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului anacruză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | anacruză | anacruze |
| Articulat | anacruza | anacruzele |
| Genitiv-Dativ | anacruzei | anacruzelor |
| Vocativ | anacruză | anacruzelor |
- notă sau grup de note care formează o măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale.
- prima silabă neaccentuată a unui vers.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online