compoziție

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză composition < latină compositio.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
compoziție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ compoziție compoziții
Articulat compoziția compozițiile
Dativ-Genitiv compoziției compozițiilor
Vocativ compoziție compozițiilor
  1. totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire.
  2. operă, bucată, compunere artistică, în special muzicală.
  3. studiul regulilor de compunere a unei bucăți muzicale; totalitatea cunoștințelor muzicale care permite compozitorului să se exprime într-o formă artistică.
  4. felul în care sunt dispuse elementele imaginii într-un tablou, astfel încât se se echilibreze între ele.
  5. gen de pictură, de sculptură, de desen reprezentând personaje în acțiune.
  6. joc al unui actor care interpretează un rol bazându-se în primul rând pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv.
  7. exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor; compunere.
  8. aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică, cu scopul de a micșora frecarea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe