ancombrament

română

Etimologie

Din franceză encombrement.

Pronunție

• AFI: /an.kom.bra'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului ancombrament
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ancombrament	ancombramente
Articulat	ancombramentul	ancombramentele
Genitiv-Dativ	ancombramentului	ancombramentelor
Vocativ	ancombramentule	ancombramentelor

1. spațiu necesar pentru montarea, așezarea etc. unui utilaj, a unui obiect etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online