aranjare

română

Etimologie

Din a aranja.

Pronunție

• AFI: /a.ran'ʒa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului aranjare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aranjare	aranjări
Articulat	aranjarea	aranjările
Genitiv-Dativ	aranjării	aranjărilor
Vocativ	aranjare	aranjărilor

1. acțiunea de a (se) aranja.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• rearanja

Referințe

• DEX '98 via DEX online