aranjare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a aranja.

Pronunție

  • AFI: /a.ran'ʒa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
aranjare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ aranjare aranjări
Articulat aranjarea aranjările
Genitiv-Dativ aranjării aranjărilor
Vocativ aranjare aranjărilor
  1. acțiunea de a (se) aranja.


Traduceri

Anagrame

Referințe