rearanja

română

Etimologie

Din re- + a aranja.

Pronunție

• AFI: /re.a.ran'ʒa/

Verb

Conjugarea verbului (se) rearanja
Infinitiv	a (se) rearanja
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) rearanjez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) rearanjeze
Participiu	rearanjat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) aranja din nou după alte criterii, în altă ordine, cu altă formă.

Cuvinte derivate

• rearanjare
• rearanjat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aranjare

Referințe

• DEX '98 via DEX online