aranya
Aspect
![]() |
(català)
Etimologie
Din occitană veche (astăzi aranha) < latină arānea („păianjen”). Probabil dublet al lui ronya.
Pronunție
Substantiv
aranya f., aranyes pl.
- (entom.) păianjen
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Expresii
Vezi și
Referințe
(magyar)
Etimologie
Din arany.
Pronunție
- AFI: /ˈɒrɒɲɒ/
Substantiv
- forma de persoana a III-a singular la posesiv pentru arany.