arbitra

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză arbitrer.

Pronunție

  • AFI: /ar.bi'tra/


Verb


Conjugarea verbului
arbitra
Infinitiv a arbitra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
arbitrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să arbitreze
Participiu arbitrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a soluționa un litigiu în calitate de arbitru.
  2. (v.tranz.) a conduce desfășurarea unei competiții sportive.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe