argintui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din argint + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ar.ʤin.tu'i/


Verb


Conjugarea verbului
argintui
Infinitiv a argintui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
argintuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să argintuiască
Participiu argintuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (rar) a arginta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe