asambla

română

Etimologie

Din franceză assembler.

Pronunție

• AFI: /a.sam'bla/

Verb

Conjugarea verbului asambla
Infinitiv	a asambla
Indicativ prezent pers. 1 sg.	asamblez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să asambleze
Participiu	asamblat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem.

Cuvinte derivate

• asamblare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bălsăma

Referințe

• DEX '98 via DEX online