asorta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză assortir.

Pronunție

  • AFI: /a.sor'ta/


Verb


Conjugarea verbului
asorta
Infinitiv a asorta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
asortez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să asorteze
Participiu asortat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a așeza laolaltă diverse lucruri pentru a forma un tot armonios.
  2. (v.tranz.) a aproviziona cu mărfuri variate.
  3. (v.refl.) a se potrivi (ca nuanță, mărime etc.).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe