mărime

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
mărime

română

Etimologie

Din mare + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /mə'ri.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărime mărimi
Articulat mărimea mărimile
Genitiv-Dativ mărimii mărimilor
Vocativ mărime mărimilor
  1. însușirea de a fi mare; întindere, dimensiune, cantitate, volum.
  2. talie, statură.
  3. proporție, valoare.
  4. importanță, însemnătate, gravitate.
  5. (fiz.) proprietate comună a unor obiecte, pe baza căreia acestea pot fi ordonate într-un șir.
  6. (mat.) fiecare dintre elementele unei mulțimi abstracte atașate unui spațiu geometric cu una sau mai multe dimensiuni și având o structură algebrică independentă de sistemul de coordonate utilizat în acest spațiu.
  7. durată.
  8. strălucire, grandoare; glorie, faimă.
  9. loc de frunte într-o anumită ierarhie; funcție sau situație înaltă, rang, demnitate; (concr.) persoană care deține un rol important în ierarhia socială; demnitar, fruntaș.
  10. (înv.) noblețe sufletească, mărinimie.
  11. (înv.) mândrie, aroganță, trufie.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe