asupritor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a asupri + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /a.su.pri'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
asupritor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ asupritor asupritori
Articulat asupritorul asupritorii
Genitiv-Dativ asupritorului asupritorilor
Vocativ asupritorule asupritorilor
  1. persoană care asuprește.
  2. (adjectival; despre oameni și acțiunile lor) care asuprește.
    Măsuri asupritoare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe