autoacuza

română

Etimologie

Din franceză autoaccuser.

Pronunție

• AFI: /a.u.to.a.kuˈza/

Verb

Conjugarea verbului (se) autoacuza
Infinitiv	a (se) autoacuza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) autoacuz
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) autoacuze
Participiu	autoacuzat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a se acuza singur.

Cuvinte derivate

• autoacuzare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online