autovaccina

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză autovacciner.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.vak.ʧiˈna/


Verb


Conjugarea verbului
autovaccina
Infinitiv a autovaccina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
autovaccinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să autovaccineze
Participiu autovaccinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a supune autovaccinării.
  2. (v.refl.) a se vaccina spontan, fără intervenție externă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe