avaet

română

Etimologie

Din turcă havaet („venituri”).

Pronunție

• AFI: /a.vaˈet/

Substantiv

Declinarea substantivului avaet
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	avaet	avaeturi
Articulat	avaetul	avaeturile
Genitiv-Dativ	avaetului	avaeturilor
Vocativ	avaetule	avaeturilor

1. impozit încasat în Țara Românească (în sec. XVIII - XIX) de la cei care erau numiți în slujbe.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online