bödel
 Vezi și : bodel
|
suedeză
(svenska)
Etimologie
Din germană medie de jos bodel < proto-germanică *budilaz („paracliser, executor; mesager, vestitor”).
Înrudit cu engleză beadle, franceză bedeau, germană Büttel și neerlandeză beul.
Pronunție
- AFI: /bøːˈdɛl/
Substantiv
| Declinarea substantivului bödel | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | bödel | bödeln | bödlar | bödlarna |
| Genitiv | bödels | bödelns | bödlars | bödlarnas |