bădărancă

română

Etimologie

Din bădăran + sufixul -că.

Pronunție

• AFI: /bə.də'ran.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului bădărancă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bădărancă	bădărance
Articulat	bădăranca	bădărancele
Genitiv-Dativ	bădărancei	bădărancelor
Vocativ	bădărancă	bădărancelor

1. femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online