bălăngănit
română
Etimologie
Din a bălăngăni.
Pronunție
- AFI: /bə.lən.gə'nit/
Substantiv
| Declinarea substantivului bălăngănit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bălăngănit | bălăngănite |
| Articulat | bălăngănitul | bălăngănitele |
| Genitiv-Dativ | bălăngănitului | bălăngănitelor |
| Vocativ | bălăngănitule | bălăngănitelor |
- faptul de a (se) bălăngăni; sunetul clopotului (de la biserică).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online