clopot

De la Wikționar, dicționarul liber
Exemplu de clopot

română

Etimologie

Din slavă (veche) klopotŭ < proto-slavă *klopotъ.

Pronunție

  • AFI: /ˈklo.pot/


Substantiv


Declinarea substantivului
clopot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clopot clopote
Articulat clopotul clopotele
Genitiv-Dativ clopotului clopotelor
Vocativ '' ''
  1. obiect metalic tronconic, deschis în partea de jos și prevăzut în interior cu o limbă mobilă, care, lovindu-se de pereții obiectului, produce sunete caracteristice.
    Clopotul al unei biserici.
  2. sunet de clopot.
  3. piesă în formă de clopot, cu diverse întrebuințări (în industrie).
  4. capac de sticlă de forma unui clopot, care se folosește pentru a feri alimentele sau alte obiecte de praf, în laboratoare etc.
  5. instrument muzical de percuție de forma tubulara, folosit in muzica clasica pentru a produce sunetul clopotului.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • (fam.) A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret


Traduceri

Referințe