bărdăcuță

română

Etimologie

Din bărdacă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /bər.də'ku.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului bărdăcuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bărdăcuță	bărdăcuțe
Articulat	bărdăcuța	bărdăcuțele
Genitiv-Dativ	bărdăcuței	bărdăcuțelor
Vocativ	bărdăcuță	bărdăcuțelor

1. diminutiv al lui bărdacă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online