bătrânime

română

Etimologie

Din bătrân + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /bə.trɨ'ni.me/

Substantiv

Declinarea substantivului bătrânime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bătrânime	invariabil
Articulat	bătrânimea	invariabil
Genitiv-Dativ	bătrânimii	invariabil
Vocativ	bătrânime	invariabil

1. mulțime de bătrâni; bătrânet, bătrânețe.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• barmanițe

Referințe

• DEX '98 via DEX online