banatit
Etimologie
Din franceză banatite. Confer nume propriu Banat.
Pronunție
- AFI: /ba.na'tit/
Substantiv
| Declinarea substantivului banatit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | banatit | invariabil |
| Articulat | banatitul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | banatitului | invariabil |
| Vocativ | banatitule | invariabil |
- rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni, utilizată ca material de construcție.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online