banatit

română

Etimologie

Din franceză banatite. Confer nume propriu Banat.

Pronunție

• AFI: /ba.na'tit/

Substantiv

Declinarea substantivului banatit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	banatit	invariabil
Articulat	banatitul	invariabil
Genitiv-Dativ	banatitului	invariabil
Vocativ	banatitule	invariabil

1. rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni, utilizată ca material de construcție.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• batanți

Referințe

• DEX '98 via DEX online