Sari la conținut

bandurar

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din bandură + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ban.du'rar/


Substantiv


Declinarea substantivului
bandurar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bandurar bandurari
Articulat bandurarul bandurarii
Genitiv-Dativ bandurarului bandurarilor
Vocativ bandurarule bandurarilor
  1. (rar) bandurist.


Traduceri

Referințe