beckasin

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din franceză bécasse („sitar”).

Pronunție

  • AFI: /bɛkaˈsiːn/


Substantiv


Declinarea substantivului
beckasin
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ beckasin beckasinen beckasiner beckasinerna
Genitiv beckasins beckasinens beckasiners beckasinernas
  1. (ornit.) becață

Cuvinte compuse

Referințe