benjamin

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză benjamin.

Pronunție

  • AFI: /ben.ʒa'min/


Substantiv


Declinarea substantivului
benjamin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ benjamin benjamini
Articulat benjaminul benjaminii
Genitiv-Dativ benjaminului benjaminilor
Vocativ benjaminule benjaminilor
  1. (rar) cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup.


Traduceri

Referințe