mic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Mici cu muștar

Etimologie

Din latină *miccus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
mic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mic mici
Articulat micul micii
Genitiv-Dativ micului micilor
Vocativ micule micilor
  1. fel de mâncare din carne (de vacă) tocată, de forma unor cârnăciori, condimentați și fripți direct pe grătar; mititel.

Sinonime


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mic
Singular Plural
Masculin mic mici
Feminin mică mici
Neutru mic mici
  1. care este sub dimensiunile obișnuite; de proporții reduse.
  2. care ocupă o suprafață redusă.
    Plantă mică.
  3. cu capacitate redusă, puțin încăpător; strâmt.
  4. scurt; mărunt, scund.
    Un text mic.
  5. (despre ape, gropi, prăpăstii etc.) puțin adânc sau (relativ) îngust.
    Casă mică.
  6. subțire.
  7. îngust.
    Pălărie cu boruri mici.
  8. puțin numeros: redus, limitat.
    Un câștig mic.
  9. (despre sunet, glas etc.) puțin intens; slab, încet, stins, scăzut.
  10. (despre zi, noapte etc.) care durează puțin; scurt.
    Vara, noaptea-i mică.
  11. de vârstă fragedă; nevârstnic; tânăr.
  12. (precedat de "cel" sau, "cel mai") mezin.
  13. fără (prea) mare valoare; neînsemnat, neimportant.
  14. (fig.) (despre oameni) lipsit de noblețe sufletească, de caracter; meschin, josnic.
  15. care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Cuvinte compuse

Expresii

  • A avea (pe cineva) la degetul (cel) mic = a) a dispune de cineva cum vrei; b) a fi cu mult superior altuia
  • (substantivat) Cei mici = copiii
  • Cu mic, cu mare sau mic și mare = toată lumea
  • Mic la minte = redus, mărginit


Traduceri

Referințe