bequeath

engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie bequethen, care provine din engleză veche becweþan („a spune, a zice, a adresa, a admonesta”); echivalent cu be- +‎ quethe.

Pronunție

• AFI: /bɪ'kwiːθ/
• AFI: /bɪ'kwiːð/

Verb

Conjugarea verbului to bequeath
Infinitiv	to bequeath
Prezent simplu pers. 3 sg.	bequeaths
Trecut simplu	bequeathed/bequoth
Participiu trecut	bequeathed/bequethen (rar)
Participiu prezent	bequeathing

1. (jur.) a lăsa prin testament, a testa

   He bequeathed his half of the company to his son.

2. (p.ext.) a transmite
3. (fig.) a oferi, a da, a acorda

   I bequeath upon you my most prised possession.

Sinonime

• 1: entrust, impart, devise
• 2: transmit
• 3: give, offer, bestow

Cuvinte derivate

• bequeathal

Cuvinte apropiate

• quethe
• quoth
• bequest

Nota Bene

• Verbul (to) bequeath este utilizat în mod normal despre proprietate personală; când se referă la bunuri imobile, se folosește verbul (to) devise.

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary