Sari la conținut

bequeath

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din engleză medie bequethen, care provine din engleză veche becweþan („a spune, a zice, a adresa, a admonesta”); echivalent cu be- +‎ quethe.

Pronunție

  • AFI: /bɪ'kwiːθ/
  • AFI: /bɪ'kwiːð/


Verb


Conjugarea verbului
to bequeath
Infinitiv to bequeath
Prezent simplu
pers. 3 sg.
bequeaths
Trecut simplu bequeathed/bequoth
Participiu trecut bequeathed/bequethen (rar)
Participiu prezent bequeathing
  1. (jur.) a lăsa prin testament, a testa
    He bequeathed his half of the company to his son.
  2. (p.ext.) a transmite
  3. (fig.) a oferi, a da, a acorda
    I bequeath upon you my most prised possession.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Nota Bene

  • Verbul (to) bequeath este utilizat în mod normal despre proprietate personală; când se referă la bunuri imobile, se folosește verbul (to) devise.

Referințe