besoncle

De la Wikționar, dicționarul liber

catalană

(català)

Etimologie

Din bes- +‎ oncle („unchi”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /beˈzoŋ.kɫe/
  • (oriental) AFI: /bəˈzoŋ.kɫə/


Substantiv

besoncle m., besoncles pl.

  1. străunchi

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=besoncle&oldid=942127”