Sari la conținut

bichiri

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /bi.ki'ri/


Verb


Conjugarea verbului
bichiri
Infinitiv a bichiri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 bichiresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să bichirească
Participiu bichirit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a face, a drege un lucru pe îndelete, migălind.


Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=bichiri&oldid=742640”