bihuncă

From Wikționar
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ucraineană бихункy (bihunky).

Pronunție

  • AFI: /bi'hun.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bihuncă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bihuncă bihunci
Articulat bihunca bihuncile
Genitiv-Dativ bihuncii bihuncilor
Vocativ bihuncă bihuncilor
  1. (reg.) trăsură ușoară pe patru roți, trasă de obicei de un singur cal.


Traduceri

Referințe