bitangă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din bitang.

Pronunție

  • AFI: /bi'tan.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bitangă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bitangă bitange
Articulat bitanga bitangele
Genitiv-Dativ bitangei bitangelor
Vocativ bitango bitangelor
  1. (reg.; adesea adjectival) copil nelegitim; bastardă.


Traduceri

Referințe