bizeț

română

Etimologie

Din germană Besatze. (singularul Besatz).

Pronunție

• AFI: /bi'zeʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului bizeț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bizeț	bizețuri
Articulat	bizețul	bizețurile
Genitiv-Dativ	bizețului	bizețurilor
Vocativ	bizețule	bizețurilor

1. garnitură ornamentală de piele la încălțăminte.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online