bizeț

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din germană Besatze. (singularul Besatz).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bizeț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bizeț bizețuri
Articulat bizețul bizețurile
Genitiv-Dativ bizețului bizețurilor
Vocativ bizețule bizețurilor
  1. garnitură ornamentală de piele la încălțăminte.


Traduceri

Referințe