bleau

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bleau bleauri
Articulat bleaul bleaurile
Genitiv-Dativ bleaului bleaurilor
Vocativ bleaule bleaurilor


Expresii

  • (reg.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă


Traduceri

Etimologie

Din germană Blech („tablă albă”), confer sârbocroată plech, maghiar pléh, rusă bljacha (Sanzewitsch 198; DAR) și ucraineană бляkха (bljacha).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bleau bleauri
Articulat bleaul bleaurile
Genitiv-Dativ bleaului bleaurilor
Vocativ bleaule bleaurilor
  1. (reg.) tablă de fier care îmbracă osia carului.


Traduceri

Referințe