alb

română

Etimologie

Din latină albus.

Pronunție

• AFI: /alb/

Substantiv

Declinarea substantivului alb
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	alb	invariabil
Articulat	albul	invariabil
Genitiv-Dativ	albului	invariabil
Vocativ	albule	invariabil

1. culoare obținută prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei.

Cuvinte compuse

• alb de plumb
• alb de titan
• alb de zinc
• albul ochiului

Expresii

• Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise
• A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină

Substantiv

Declinarea substantivului alb
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	alb	albi
Articulat	albul	albii
Genitiv-Dativ	albului	albilor
Vocativ	albule	albilor

1. denumire dată, după revoluția franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor.
2. denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă cu prolificitate și precocitate ridicate, crescute pentru producția de carne.

   Alb de Banat

   Alb ucrainean de stepă

Adjectiv

Declinarea adjectivului alb
	Singular	Plural
Masculin	alb	albi
Feminin	albă	albe
Neutru	alb	albe

1. care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele.

   Cal cu coama albă.

   Om cu părul alb.

2. (despre oameni, adesea substantivat) care aparține rasei albe.
3. cărunt.
4. (pop.; substantivat, f. art.) zorii zilei.
5. incolor, transparent
6. (fig.) limpede, luminos.
7. (fig.) nevinovat, curat, pur, candid.
8. (despre versuri) fără rimă.

Sinonime

• 1: (poetic) dalb, coliliu

Antonime

• negru

Cuvinte derivate

cuvinte derivate

albă albele albeață albei albeț albi albicios albiciune albime albineț

albitor albitorie albitură albiu albuleț alburn albuș înălbi înălbitor

Cuvinte compuse

• armă albă
• carne albă
• hârtie albă
• lumea albă
• noapte albă
• nopți albe
• rasă albă
• rând alb
• zile albe

Expresii

• Alb la față = palid
• Ba e albă, ba e neagră = se zice despre spusele cuiva care se contrazice
• Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată.
• A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare

Traduceri

de culoarea zăpezii, a laptelui

afrikaans: blank (Afrikaans) albaneză: bardhë (shqip) arabă: أبيض (العربية) (’ábyaɖ) m., بيضاء (العربية) (béiɖa’) f. aromână‏‎: albu (armãneashti) bască: zuri (euskara) bretonă: gwenn (brezhoneg) bulgară: бял (български) (bjal) m., бяла (български) (bjala) f. catalană: blanc (català) cehă: bílý (čeština) m. chineză: 白 (中文) (bái) coreeană: 희다 (한국어) (huida) croată: bio (hrvatski), bijel (hrvatski) daneză: hvid (dansk) ebraică: לָבָן (עברית) engleză: white (English) esperanto: blanka (Esperanto) estoniană: valge (eesti) finlandeză: valkoinen (suomi), valkea (suomi) franceză: blanc (français) m., blanche (français) f. germană: weiß (Deutsch), weiss (Deutsch) greacă: άσπρος (Ελληνικά) (áspros) m., λευκός (Ελληνικά) (lefkós) hindi: सफेद (हिन्दी) indoneziană: putih (Bahasa Indonesia) interlingua: blanc (interlingua)

irlandeză: bán (Gaeilge) islandeză: hvítur (íslenska) italiană: bianco (italiano) japoneză: 白い (日本語) (しろい, shiroi) latină: albus (Latina) m., alba (Latina) f. letonă: balts (latviešu) lituaniană: baltas (lietuvių) maghiară: fehér (magyar) malteză: abjad (Malti) m., bajda (Malti) f. norvegiană: hvite (norsk) neerlandeză: wit (Nederlands) papamiento: blanko (Papiamentu) persană: سِفيد (فارسی) (sefid) poloneză: biały (polski) m., biała (polski) f. portugheză: branco (português) m., branca (português) f. rusă: белый (русский) (bélyj) scoțiană: geal (Scots) slovacă: biely (slovenčina) slovenă: bel (slovenščina) spaniolă: blanco (español) suedeză: vit (svenska) turcă: beyaz (Türkçe), ak (Türkçe) vietnameză: trắng (Tiếng Việt), bạch (Tiếng Việt)

Referințe

• DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie albe < latină medie alba (= albus).

Pronunție

• AFI: /ælb/

Substantiv

alb, pl. albs

1. stihar

Referințe

• Dictionary.com