blindare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a blinda.

Pronunție

  • AFI: /blin'da.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
blindare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blindare blindări
Articulat blindarea blindările
Genitiv-Dativ blindării blindărilor
Vocativ blindare blindărilor
  1. acțiunea de a blinda.


Traduceri

Anagrame

Referințe