blondă

română

Etimologie

Din franceză blonde.

Pronunție

• AFI: /'blon.də/

Substantiv

Declinarea substantivului blondă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	blondă	blonde
Articulat	blonda	blondele
Genitiv-Dativ	blondei	blondelor
Vocativ	blondă	blondelor

1. (înv.) dantelă albă, ușoară, de mătase.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• blândo
• bolând
• lobând

Referințe

• DEX '98 via DEX online